Ne unim pentru a urî?
Despre pericolul subestimat de a împărţi în „ai noştri” şi „ai lor”
20 November 2023
Rusia dintotdeauna a considerat că Moldova face parte din sfera ei de influenţă, încercând astfel să consolideze această influenţă. Paradoxal, însă anume în urma acţiunilor întreprinse de Moscova pe dimensiunea moldovenească dependenţa republicii de Rusia se reduce constant. De altfel, această dependență se diminează pe dimensiunea economică, cea care are impact şi asupra celei politice, şi asupra celei geopolitice.
Română English Deutsch Русский
Autorităţile moldoveneşti deja cca un an critică Rusia, cu regularitate şi destul de dur. Anterior acest lucru nu le era tipic, deşi relaţiile dintre Chişinău şi Moscova niciodată nu au fost lipsite de turbulențe. Războiul declanşat de Moscova împotriva Ucrainei a radicalizat ritorica autorităţilor moldoveneşti. Preşedinta Maia Sandu, în discursurile sale publice, încearcă să acorde atenţie războiului şi, o atenție aparte, criticii acţiunilor Rusiei. În acest conflict amplu Moldova este în totalitate de partea Ucrainei şi ajută Kievul în funcţie de posibilităţile pe care le are.
Actuala guvernare a Moldovei este orientată în exclusivitate spre Vest: aderarea la Uniunea Europeană este un obiectiv strategic, iar dezideratul integrării europene urmează să se regăsească în Constituția țării. La fel au procedat anterior Ucraina şi Georgia care aspiră nu doar la UE, dar şi la NATO. În anul 2022, Moldovei i-a fost acordat statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană, iar acum ea speră să avanseze la următorul nivel şi să lanseze cu UE negocierile privind aderarea.
Toate cele expuse mai sus, evident, nu înseamnă că ţara va accede curând în comunitatea râvnită. Totuşi statutul de ţară candidată, cu certitudine, este un pas important al Bruxellesului pentru a accentua faptul că vectorul geopolitic al Chişinăului nu are alternative. În istoria modernă a Moldovei, politicienii care optau pentru avansarea ţării spre Vest de nenumărate ori
Din perspectiva zilei de astăzi pare că şansele partidelor pro-ruseşti de a accede la guvernare în Moldova nu sunt prea mari. Cel puţin, acest lucru este sugerat de sondajele de opinie. Reducerea influenţei politice ruseşti în Moldova acum este evidentă. În pofida faptului că Moscova consideră că ţara aceasta face parte din domeniul său de interese privilegiate, formula respectivă în raport cu fostele republici sovietice fiind propusă în 2088 de Dmitri Medvedev, Preşedintele de atunci al Rusiei.
În ultimii ani s-a mai conturat o tendinţă: după şubrezirea relaţiilor politice ruso-moldoveneşti a început să se reducă şi dependenţa economică a Moldovei de Rusia. Procesul respectiv merită o atenţie aparte, or acesta nu poate să nu aibă impact, inclusiv asupra politicului.
La începutul lui 2023, în mass-media din Moldova a fost publicată o ştire mai puţin obişnuită: în India, pe cale maritimă, a ajuns primul container cu mere moldovenești din recolta anului 2022. Timp de 40 de zile, merele moldovenești au „parcurs” cca 7,5 mii km.
Lansarea exportului de mere moldovenești în India a fost comentată de Natalia Gavrilița, prim-ministrul de atunci al Moldovei. „Facilitarea accesului exportatorilor moldoveni pe noi piețe de desfacere este una dintre prioritățile strategice ale Guvernului Republicii Moldova, în special după perturbarea lanțurilor logistice şi închiderea unor piețe considerate tradiționale. Deschiderea unei noi piețe pentru merele moldovenești este un succes al eforturilor coordonate între sectorul public și cel privat”, a declarat oficiala.
Referința la „unele piețe considerate tradiționale”, evident, însemna Rusia, precum și Bielorus, unde până la declanșarea războiului erau livrate fructele și legumele moldovenești. Acestea erau transportate tranzitând teritoriul Ucrainei, lucru care după 24 februarie 2022 a devenit imposibil, iar livrările ocolind țara vecină presupun mai multe dificultăți și mai multe costuri aferente. Astfel, rețelele logistice tradiționale au fost întrerupte. În plus, în august 2022, Rusia a impus un nou embargo pentru produsele vegetale moldovenești.
Agenția Rosselhoznadzor și-a motivat decizia prin neconformitatea produselor moldovenești rigorilor în materie de securitate fitosanitară. Totuși în același comunicat de presă autoritatea anunța că interdicția nu se referă și la Transnistria, o regiune necontrolată de Chișinău.
Tot atunci a ieșit în vileag și alt lucru interesant. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii din Moldova, cu excepția merelor, precum și a prunelor și strugurilor, piața rusească nu mai este reprezintă o destinație de bază pentru legumele și fructele moldovenești. În cazul merelor, cota Rusiei în exporturile moldovenești constituia 90%, astfel că pentru autorități și producătorii agricoli era importantă identificarea unor piețe alternative.
Embargoul impus în 2022 n-a fost de departe primul în istoria relațiilor economice moldo-ruse. Astfel, în vara lui 2014, când Moldova a semnat cu Uniunea Europeană Acordul de Asociere, Moscova, cea care promovează ideea unui proiect
Pierderile în urma acelui embargo au fost estimate de autoritățile moldovenești la cca 150 mil. de dolari. De altfel, ceva mai târziu, problema a putut fi soluționată parțial. Astfel, merele moldovenești au început a fi exportate în Bielorus, de acolo fiind ulterior reexportate în Rusia.
Rusia, tradiţional, a explicat interdicţia pentru importul producţiei pomilegumicole prin neconformitatea calităţii. Oricum modul în care Moscova „a ambalat” ulterior decizia de reluare a livrărilor de fructe şi legume din Moldova nu lăsa niciun fel de dubii vizavi de implicarea politicului în instituirea barierelor comerciale.
În cadrul alegerilor parlamentare din 2014, cel mai mare partid de opoziție care a acces în Legislativul țării a fost Partidul Socialiștilor în frunte cu Igor Dodon (în 2016, acest politician va deveni Președinte al Moldovei). Dodon și formațiunea sa optau pentru aderarea Moldovei la UEE și chiar au promis anularea Acordului de Asociere între RM și UE. Moscova și Vladimir Putin personal
În 2015, Rosselhoznadzor a decis pe neaşteptate să permită pentru 10 companii locale reluarea exporturilor de fructe moldoveneşti în Rusia. Socialiştii şi Igor Dodon imediat
De altfel, în cazul embargoului impus în anul 2022, Moscova a revenit la schema deja testată privind listele de autorizare. De această dată însă în locul lui Igor Dodon, a cărui stea politică a cam apus, chestiunile ce ţin de exporturi sunt tranşate de noul favorit al Rusiei, afaceristul şi politicianul fugar Ilan Şor. De fapt, acesta merită o relatare aparte. Este un politician fenomen. În Moldova a fost condamnat în contumacie la 15 ani privaţiune de libertate pentru implicare în frauda
Astfel, în octombrie trecut, Rusia şi-a deschis parţial piaţa pentru şapte întreprinderi din raionul Orhei (poziţiile lui Ilan Şor pe teritoriul Moldovei sunt cele mai puternice anume în acest raion) care se ocupă de cultivarea fructelor. Anularea interdicţiei pentru unele întreprinderi au fost negociată de către politicieni afiliaţi lui Ilan Şor. În prezent, exportul de mere este autorizat pentru 52 de companii moldoveneşti.
Totuşi producătorii moldoveni caută destinaţii alternative pentru
De menţionat că sintagma „embargoul rusesc” este o noţiune bine cunoscută Moldovei. Încă în anul 2006, această ţară
La acel moment, cota Rusiei era estimată la
Embargoul a fost instituit într-un anumit context politic. Astfel, decizia de a interzice importurile vinurilor moldovenești în Rusia a fost luată în urma alterării semnificative a relațiilor dintre Chișinău și Moscova (Georgia a avut propria poveste de confruntare cu Rusia, confruntare care, în 2008, a degenerat în războiul ruso-georgian). Relațiile
După anul 2006, Rusia ba autoriza importurile de vinuri din Moldova, ba le interzicea din nou. Ghennadi Onişcenko care a fost mult timp şef la Rospotrebnadzor a comentat în anul 2010 o nouă interdicţie impusă spunând că „vinurile moldoveneşti sunt bune de vopsit garduri”.
În septembrie 2013, Moldova a instituit un nou embargou pentru vinurile moldoveneşti. Şi în acest caz este extrem de important contextul. Pe atunci la putere în Moldova se aflau forţele prooccidentale de dreapta. Acestea au succedat Partidul Comuniştilor care guvernase ţara din 2001 până în anul 2009. Astfel, în anul 2013 se conturau niște decizii importante pentru relațiile dintre Chișinău și Bruxelles, decizii care, așa cum se anticipa, urmau a fi luate rapid. Era în proces de pregătire semnarea Acordului de Asociere
Motivul interdicției, la fel ca anterior, au fost obiecțiile față de calitatea vinurilor moldovenești. De altfel, embargoul instituit nu se referea la Transnistria, o regiune necontrolată de Chișinău. „Nu avem de gând să ne asumăm rolul de bonă pentru economia moldovenească”, a spus atunci medicul sanitar principal din Rusia Onișcenko.
Între timp, vinificatorii moldoveni și-au învățat lecțiile din interacțiunea cu piața rusească. Gheorghe Arpentin, care pe atunci era șeful Uniunii Oenologilor din Moldova, povestea că după primul embargou impus de Rusia companiile de vinificație
În urma embargoului instituit în anul 2013 în Moldova a apărut Oficiul Naţional al Viei şi Vinului care a lansat promovarea vinurilor moldoveneşti pe alte pieţe. După semnarea în anul 2014 a Acordului de Asociere
Potrivit statisticilor, vinificatorii moldoveni au reuşit să difersifice pieţele pe
Pe tot parcursul ultimilor 30 de ani, unicul furnizor de gaze naturale în Moldova a fost concernul rusesc Gazprom. Totuşi şi în acest domeniu situaţia a început să se schimbe în ultima perioadă. Dificultăţile la capitolul furnizarea gazelor naturale ruseşti au început în toamna lui 2021, la câteva luni după ce, în urma scrutinului parlamentar, Partidul „Acţiune şi Solidaritate”, o formaţiune proocidentală,
În octombrie 2021, a expirat contractul privind furnizarea de gaze naturale ruseşti în Moldova. În ultima zi când acordul mai era în vigoare termenul acestuia a fost extins de urgenţă pentru încă o lună. Negocierile despre preţuri şi alte chestiuni relevante au fost dificile. Ulterior a ieșit în vileag faptul că furnizorul rus a acceptat să asigure doar 2/3 din volumele de gaze naturale necesare Moldovei. Totodată Gazprom ameninţa cu încetarea totală a livrărilor.
În urma crizei energetice care a urmat Moldova, pentru prima oară în istoria sa, a început, din octombrie 2021, să achiziționeze gaze naturale de la furnizori alternativi. La sfârșitul lunii octombrie 2021, Chișinăul și Moscova au extins termenul contractului privind livrările de gaze naturale cu cinci ani. Totuși, în 2022, Gazprom, pe neașteptate, a redus volumele de gaze naturale furnizate în Moldova până la nivelul de 5,7 mil. de metri cubi pe zi, ceea ce este cu o treime mai puțin decât necesarul țării. Concernul Gazprom
Autoritățile moldovenești inițial au chemat populația
Concluzia acestei povești este următoarea: Moldova a trecut destul de bine de sezonul de încălzire
Economia, invariabil, are un impact asupra politicii și geopoliticii. Mai mult, economia poate dicta opțiunea geopolitică. Din exemplele evocate mai sus se observă că situația actuală a fost provocată de Rusia însăși, prin acțiunile sale directe și active. Moscova intenționa să obțină o apropiere a Moldovei, dar efectul a fost tocmai invers.
Despre pericolul subestimat de a împărţi în „ai noştri” şi „ai lor”
20 November 2023About the underestimated danger of division into “us” and “them”
20 November 2023Über die unterschätzte Gefahr, Menschen in „die Unseren“ und „die Fremden“ einzuteilen
20 November 2023О недооцененной опасности деления на «своих» и «чужих»
20 November 2023Հայ բնակչության բազմաքայլ հարկադիր տեղափոխությունները ղարաբաղյան հակամարտության հետևանքով
16 November 2023The Karabakh conflict instigated multi-stage forced resettlement of Armenians
16 November 2023Die vielen Etappen der erzwungenen Umsiedlung von Armenierinnen und Armeniern: die Folgen des Karabach-Konflikts
16 November 2023Многоэтапное вынужденное переселение армян в результате Карабахского конфликта
16 November 2023իսկ դու ասում էիր՝ չկա պատմություն, կան պատմություններ
6 November 2023and you said: there is no history, there are histories
6 November 2023Und du hast gesagt, es gibt keine Geschichte, es gibt Geschichten
6 November 2023как отвоевать место для памяти у больших нарративов
6 November 2023